Tag Archive for 'televiziune'

De ce a fost cenzură la TVR

Scandalul mitei primite de ministrul liberal Decebal Traian Remeş a fost rapid transformat de liberali şi de media care-i serveşte într-un scandal legat de dreptul TVR de a difuza sau nu imaginile. Să încercăm să explicăm de ce decizia directorului general, Alexandru Sassu, de a interzice difuzarea celei de-a doua părţi a casetei este un act de cenzură şi, mai mult este ilegal.

Întâi, Legea 41 din 1994 privind organizarea TVR spune următoarele (scuze pentru citatele lungi, dar e mai clar aşa ceea ce vreau să spun)

Art. 8(1) Autonomia şi independenţa editorială a serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune.
(2) Nu constituie ingerinţe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului, în condiţiile Legii audiovizualului nr 48/1992

Ok. Să luăm o pauză şi să vedem ce înseamnă asta.

Articolele de mai sus, garantează independenţa editorială a televiziunii. Ceea ce înseamnă că managementul TVR, reprezentant de Consiliul său de Administraţie nu poate dicta linia editorială a emisiunilor şi nu le poate spune reporterilor şi redactorilor cum să-şi facă meseria. Mai mult, avem şi

Art. 10
(1) Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se află, pe toată durata contractului de muncă, sub protecţia prezentei legi.
(5) Statutele vor cuprinde în mod obligatoriu norme care să garanteze:
a) apărarea ziariştilor şi a celorlalţi realizatori de emisiuni faţă de încercările de a li se ştirbi independenţa profesională şi de a li se leza drepturile;

Asta întăreşte ceea ce am afirmat mai sus, legiuitorul încercând să întărească independenţa editorială a anagajaţilor TVR.

Acum, decizia de a nu se difuza al doilea film a fost luată de Alexandru Sassu, politician PSD numit la conducerea TVR de către PNL şi PSD pe vremea când între cele două partide era o armonie celestă. Domnul Sassu este preşedintele CA al TVR. Are o funcţie managerială. Ceea ce înseamnă că nu are atribuţii pe linia editorială a TVR. Pentru a nu exista dubii, iată care sunt atribuţiile pe care i le conferă legea domnului Sasu:

Art. 28. Directorul general are următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) asigură, împreună cu comitetul director, conducerea curentă a societăţii;
b) dispune, controlează şi răspunde de executarea hotărârilor consiliului de administraţie, precum şi a convenţiilor încheiate de societate;
c) aprobă, la propunerea comitetului director, normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu pentru exploatarea, întreţinerea, siguranţa în funcţionare şi utilizarea reţelelor proprii de emiţătoare şi relee, a echipamentelor din dotare, proiectarea şi repararea construcţiilor şi a tuturor utilajelor din dotarea societăţii, precum şi pentru operaţiunile comerciale, financiar-contabile specifice, recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului;
d) aprobă angajarea şi concedierea personalului societăţii şi numeşte şefii departamentelor şi conducătorii unităţilor direct subordonate, după concurs, în condiţiile legii;
e) aprobă, în condiţiile legii, angajarea de specialişti, pe termen limitat, pentru efectuarea de studii, lucrări, determinări şi altele asemenea, necesare societăţii;
f) aprobă participarea şi mandatul delegaţiilor la reuniuni interne sau internaţionale, întâlniri de afaceri sau studii de interes pentru societate;
g) exercită orice alte atribuţii care îi revin din prevederile legale şi din regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de consiliul de administraţie şi aprobă orice alte măsuri privind activitatea societăţii.

Eu nu văd nici o prevedere în legea de organizare a TVR care să-i permită domnului Ssasu să ia decizii editoriale cum ar fi ce intră şi ce nu intră pe post. Ceea ce este normal.

Să amintim şi că CNA nu a constatat încălcarea unei legii de către TVR atunci când a difuzat prima parte a casetei:

„Editorii de la Stirile TVR trebuie sa fie cei care isi asuma responsabilitatea difuzarii sau nedifuzarii acelor imagini, o decizie administrativa a conducerii ar alimenta suspiciunile privind imixtiunea politicului, chiar cenzura”. (Gelu Trandafir, membru CNA, citat de HotNews)

Bun. Revenind la gestul domnului Sassu de a interzice difuzarea unei informaţii de interes public, constatăm că el a încălcat legea de oganizare a TVR şi şi-a depăşit prerogativele. Actul domnului Sassu intră fără echivoc la capitolul cenzură. Iar tăcerea complice a PSD-ului condus de Geoană intră la favorizarea infractorului. PSD l-a propus pe domnul Sassu şi nu am auzit vreo declaraţie de desolidarizare, vreo critică, ceva. Domnul Geoană preferă duplicitatea în care PSD bălteşte de amar de vreme.

Iată un citat dintr-un interviu acordat de Alexandru Sassu, după numire, în Evenimentul zilei:

Problema intotdeauna a fost aceeasi: de fiecare data, televiziunea a fost acuzata ca face jocul puterii. Repet: venind din acest mediu, stiu foarte bine cum pot fi contracarate astfel de jocuri.
In orice caz, pot sa spun ca, daca va fi vreodata o discutie de tipul acesta, cred ca nu voi continua sa ocup aces post. Atunci cand vor aparea presiuni politice si vor trece dincolo de limita pe care eu, personal, as putea sa o accept, am sa plec.

Decizia domnului Sassu arată că limita pe care el o poate accepta este sus, foarte sus.

Tags: , , , , , ,

Related posts

O ruşine pentru televiziunile româneşti

Băsescu a postat pe site-ul său imagini de la întâlnirile cu românii din Spania preluate de la … televiziunea spaniolă. Asta pentru că cele româneşti s-au concentrat, din ce am auzit şi văzut pe site-urile lor, pe Vanghelie care a strâns 200 de oameni şi au boicotat cât au putut mitingurile pro-Băsescu. Din păcate, suntem ca înainte de 1989. Dacă vrei să înţelegi ce se întâmplă, dacă vrei să vezi adevărul, trebuie să te uiţi în presa străină.

Un jurnal de ştiri spaniol prezentând realiteatea românească mai bine decât televiziunile româneşti… Şi liberalii şi pesedişti vorbesc de manipulare din partea lui Băsescu…

O mare ruşine pentru presa românească.

Tags: , , , , ,

Related posts

Inadecvarea BOR la realitate

Avertisment: acest post nu conţine nici o referire politică. A se utiliza cu moderaţie :)

Biserica Ortodoxă Română (BOR) a strâns o mână de sociologi şi psihologi pentru a dezbate nocivitatea televiziunii asupra creierului uman. Trăim într-o perioadă în care influenţa televiziunii în viaţa de fiecare zi este de necontestat. De multe ori, această influenţă este nefastă. Orice dezbatere asupra acestui subiect este binevenită atâta timp cât nu ştim dinainte concluziile. În fapt, o astfel de dezbatere nici nu ar trebui să-şi propună să ofere adevărul absolut ci doar să ridice nişte probleme.

Doar că simpozionul BOR a semănat mai mult cu o şedinţă de partid. Unde nişte persoane au avut misiunea să înfiereze duşmanul de clasă (adică televiziunea) şi să o demonizeze. Când spui că televiziunea "răneşte activitatea creierului" fără să citezi nişte studii medicale deja cam ieşi din ştiinţă şi te arunci în opinie.
Un psihiatru invitat a declarat că "televiziunea creează dependenţă. Îţi fură libertatea şi viitorul şi îţi afectează viaţa de familie" fără să se întrebe de ce sunt oameni care se uită la televizor şi a căror libertate şi viitor nu sunt afectate şi care au şi o viaţa de familie. Evident, toată această dezbatere s-a făcut fără să fii existat invitaţi din televiziuni.

Care este problema? BOR este o instituţie veche dar în acelaşi timp învechită care nu reuşeşte să se adapteze la lumea actuală. Spuneam într-un alt post că presa, biserica şi armata sunt instituţiile cel mai bine creditate în sondaje la capitolul încredere dar, în acelaşi timp, şi instituţiile cele mai nereformate. Armata a început, sub presiunea NATO, o reformă. Cât s-a făcut sau cât mai este de făcut este un alt subiect. BOR nu a început nici o reformă. Nu şi-a asumat colaborarea unui mare număr de preoţi cu Securitatea după cum nu a reuşit să-i arate pe cei (mulţi) care s-au opus şi au fost închişi, torturaţi sau ucişi. Practic, BOR nu şi-a rezolvat relaţia ei cu comunismul. BOR se opune oricărei iniţiative care ar aduce transparenţă în activitatea sa.

BOR se plânge că interesul celor tineri faţă de biserică scade dar nu înţelege că azi orice instituţie trebuie să transmită un mesaj, să comunice cu cei pe care-i vizează. Ori, tinerii sunt pe tv sau pe internet. Pentru exemplificare, comparaţi site-ul BOR cu site-ul Bisericii Catolice. Cele mai bune site-uri ortodoxe (Credo şi Creştin Ortodox) sunt realizate de oameni pasionaţi, nu de BOR. Să nu mai vorbim de inexistenţa BOR pe bloguri. BOR nu ştie să folosească aceste mijloace de comunicare şi atunci le demonizează. Pentru că este mai facil. Nu are o strategie de marketing şi atunci pierde un segment din publicul său potenţial. Public care este câştigat de alte biserici. Sau nu este câştigat de nimeni.

Şi aici ajungem la o altă problemă: BOR nu a înţeles că după 1989 a intrat într-o competiţie. Că nu mai este cultul oficial care beneficiază de poziţia sa de monopol. BOR e în competiţie cu alte biserici (în sensul larg al termenului) care pot atrage public. În plus, BOR are şi concurenţa produselor substitut. Nu trebuie să merg neapărat într-un cult religios. Există organizaţii gen MISA, există Yoga, Zen după cum există ONG-uri unde pot să merg şi să mă implic etc. Problemele BOR se află în lipsa unei strategii de management şi a unei strategii de marketing. Acţiunile sale şi mesajul său vizează doar pe cei vârstnici. Care sunt oarecum nişte "clienţi captivi". Pare ciudat să vorbeşti de religie în termeni de business dar nimeni nu pune BOR să facă profit. Ci doar să adopte din business conceptele care-i permit să-şi îndeplinească misiunea în condiţiile demografice şi socio-culturale actuale.

Tags: , ,

Related posts

TV, mon amour

Televiziunea tinde să refacă istoria presei scrise: înmulţeşte-te şi prosteşte-te. Noi posturi vor să intre pe o piaţă unde deja e prea multă aglomeraţie. Pare că dacă ai ajuns să ai bani în România, atunci trebuie să-i investeşti neapărat în presă şi dacă tot investeşti în presă, atunci alege măcar televiziunea.

După ce Vadim Tudor a lansat teviziunea sa (se pregăteşte Becali), după ce Costi Ioniţă a anunţat că va avea nu una ci două televiziuni, a venit rândul trustului controlat de Sorin Ovidiu Vântu de a anunţa alte trei posturi: Romantica (de care se ştia), Wedding Channel şi Cooking Channel. Acestea se vor adăuga celor două deţinute în prezent: Realitatea TV şi Money Channel. Câtă televiziune poate înghiţi un român mediu?

În teorie, el poate înghiţi atât căt i se serveşte. Pentru că nu-l întreabă nimeni. Pentru că operatorii de cablu cred că succesul este dat de numărul de canale transmise. Pentru asta posturi interesante au dispărut din oferta cabliştilor fiind înlocuite cu toate prostiile al căror singur merit este că sunt posturi româneşti. În mod normal, un post trebuie să convingă pentru a fi pe grila principală. Să convingă înseamnă să aibă audienţă, să existe o cerere pentru el.
Celelalte posturi ar trebui să fie opţionale pentru telespectator. Cine vrea să vadă Wedding Channel, să platească un abonament suplimentar de 1€ pe lună şi-l poate avea. Vrea şi canalul de bucătărie? Alt euro suplimentar şi-l va avea. Sau cele două posturi pot fi incluse într-un pachet cu alte canale şi vândute separat. Nu ar trebui să fiu obligat să găzduiesc pe telecomanda mea orice nou post care apare, orice tâmpenie pe care unii decid să o numească TV.
Inflaţia aceasta de televiziuni ar speria orice analist media şi orice analist economic. Ceva nu ţine. Investiţiile trebuie să fie imense (resurse tehnice plus că televiziunea migrează spre high-definition, vremea cu o cameră tv şi o garsonieră a trecut), nu există resurse umane pentru aceasta (doar Realitatea Media a angajat 600 de persoane anul trecut) sau dacă există sunt prost pregătite (arătaţi-mi mie specialiştii în wedding sau cooking în .ro care să fie suficienţi de buni şi de mulţi ca să ţină x ore de emisie). La acestea se adaugă cheltuieli de promovare, impozite etc

În acest ritm, în curând toate butoanele de pe telecomandă vor fi ocupate cu posturi româneşti. Undeva trebuie spus: STOP.

E puţin probabil ca toată această goană de a investi în crearea de noi televiziuni să aibă în spate un studiu de rentabilitate. Într-o epocă în care industria media este relativ în criză din cauza internetului, unde cuvântul de ordine e consolidarea afacerilor, înmulţirea televiziunilor în România ar fi, pentru un observator din afară, semnul că există bani în sistem dar că nu există capacitate de a-i manageria şi investi.

Tags: ,

Related posts