Cotidianul a publicat un interviu cu Dinu Patriciu, omul care, după unii, pare că se bate cu Băsescu să conducă România. Am fost puţin surprins de interviu. Am fost surprins pentru că Dinu Patriciu nu-şi recunoaşte încă implicarea în viaţa politică, deşi ea este evidentă. Am fost surprins de abordarea personală pe care o are asupra unor concepte sau instituţii importante dintr-o democraţie. Concluzia acestui interviu este că şi Dinu Patriciu vrea o Românie modelată după chipul şi asemănarea sa. Nici el, capitalistul cel mai capitalist al României, nu a scăpat sindromului mesianităţii, această a doua boală genetică a României după mioritism.
O bună parte din gândirea domnului Patriciu ar fi ok în Canada, în SUA. Dar el trăieşte în România, o ţară unde chiar el recunoaşte că politicul traversează o criză a pubertăţii. Mai exact, este încă imatur. Baletul între liberalism, libertarianism, economie şi politică practicat în timpul interviului are unele scăpări de logică (sau de graţie dacă vreţi să rămânem pe teritoriul dansului).
Întâi, domnul Patriciu se confundă cu economia României atunci când spune că-şi doreşte ca "mediul politic să lase mediul de afaceri să aducă prosperitate în această ţară". Nu-mi aduc aminte ca alte firme să se fii plâns de asta (exceptând bramureala legislativă unde liberalii domnului Patriciu s-au jucat din nou cu Codul Fiscal). Nu prea văd nici economia plângându-se. Un alt liberal, domnul Tăriceanu, ne spune că totul merge foarte bine. În concluzie, nu este nevoie de liniştea pe care o cere domnul Patriciu.
În al doilea rând, deşi are vederi libertariene (pentru cei care nu ştiu, libertarianismul este un liberalism dus la extrem cu un rol al statului extrem de redus, unde piaţa liberă reglează aproape totul; asta vulgarizând. Detalii mai tehnice aici), domnul Patriciu are unele pusee ciudate. Cum ar fi nemulţumirea că presa scrie de acte de corupţie. El spune că scrie la comandă. Eu aş spune că nu toate sunt scrise la comandă şi că un liberal ar trebui să acorde prezumţia de nevinovăţie. Iar un libertarian ar trebui să spună că presa poate scrie orice şi că factorul economie de piaţă va decide, adică ziarele vor fi sau nu vor mai fi cumpărate.
Conceptul de Justiţie al domnului Patriciu este foarte interesant. Nu partea libertariană cu privatizarea justiţiei ci partea care spune că:
"Nu sint suparat in nici un fel pe Justitie. Am avut foarte multe probleme, si pe nedrept le-am avut, legate de avocatii statului, de procurori. Nu de Justitie. Dimpotriva, de fiecare data cind m-am prezentat in fata justitiei, din fericire, mi s-a dat dreptate, pentru ca aveam".
Problema este că Justiţia este un ansamblu din care fac parte şi avocaţii şi judecătorii şi procurorii. Justiţia domnului Patriciu, care nu-i include şi pe procurori, nu există nicăieri în lume. Domnul Patriciu poate confundă Justiţia cu Dreptatea?
Altele. Sunt de acord că trebuie să fie o comunicare între mediul de afaceri şi cel politic. Doar că aş prefera ca această comunicare să fie reglementată printr-o lege a lobby-ului şi aş prefera ca fapte cum a fost chemarea ministrului Justiţiei pentru a se discuta despre dosarul lui Patriciu să fie incriminate penal. Aş prefera finanţări transparente ale partidelor politice nu cum face Morega şi alţii la fel ca el, că nu sunt inocent să cred că e singurul. Aş vrea să ştiu - dat fiind că un partid este finanţat şi din bani publici - cu ce bani sunt plătiţi şi cât costă consilierii PNL. Sau PD. Sau PSD. E dreptul lor să-i angajeze. Eu nu vreau să ştiu decât din ce banii şi cât.
Colaborarea PNL-PSD
O primă perlă, după ce Patriciu afirmă că avem prima guvernare liberală şi e convins că ea îşi va duce mandatul până la capăt. Doar că spune "Aveti rabdare sa vedeti care este capacitatea de negociere a celor doua parti. Eu atit pot sa spun". Adică nu aveţi încredere în PNL, ci aveţi încredere în PNL şi în PSD. Şi atunci, care este guvernarea liberală? (Dincolo de faptul că guvernarea actuală nu are un mandat al populaţiei, alianţa PNL-PSD fiind decisă în culise de Hrebenciuc şi nu de alegători).
În treacăt, Patriciu recunoaşte că dosarul Rompetrol a fost deschis în 2003 (deci de PSD, marele său prieten) dar este mai uşor să spui că Băsescu se află în spatele acestui dosar. Revenind:
Asta (referindu-se la coaliţia PNL-PSD n.m.) mi-am dorit intotdeauna. Da, intotdeauna am crezut ca este nevoie, inainte si dupa intrarea in Uniunea Europeana, de o mare coalitie in care partidele sa fie capabile sa stea de vorba, sa discute, sa-si rezolve problemele jocului politic, intr-un climat de stabilitate. Din pacate, era evident ca, daca o larga coalitie nu se va realiza, vom trece printr-o perioada de tulburare, care va scoate la suprafata populisme, isterii demagogice, ca acelea legate in primul rind de lupta impotriva coruptiei.
OK, domnule Patriciu. Aveţi coaliţia pe care v-aţi dorit-o. După cum vedeţi, populismele au dispărut. Micul şi berea psdistă de 1 mai este o formă de responsabilitate socială a acestui partid. Nu mai există demagogie. Avem linişte, nasol doar că ziarele pe care le citesc partenerii dumneavoastră de afară nu scriu prea de bine de România.
Şi culmea ironiei, PSD, partidul de stânga care trebuie să susţină politici liberale de dreapta
, a avut de 1 mai, prin Mircea Geoană (subvenţionat în campania electorală de la Primărie de către Patriciu) un discurs dur împotriva multinaţionalelor şi a patronilor acestora care exploatează angajaţii. Unul dintre ei, în viziunea domnului Geoană, este Patriciu, patron de multinaţională.
Şi domnul Patriciu visează o Românie libertariană cu o justiţie mai avansată ca în Statele Unite. O astfel de Românie va rezulta, conform interviului, din capacitatea de negociere a PNL şi PSD. Şi din stabilitate. Şi linişte. Multă linişte. Ceea ce vă dorim şi dumneavoastră.
Update: Revin pentru a vă ruga să observaţi o altă contradicţie: deşi liberal spre libertarian, domnul Patriciu îşi doreşte concurenţă în economie dar vrea să o elimine total din spaţiul politic unde trebuie să avem o mare concordie, în care lupii să stea la masă cu oile, să discute, să-şi rezolve probleme într-un climat de stabilitate. Cred, de fapt, că domnul Patriciu e nostalgic după Marea Adunare Naţională.
Tags:
liberalism,
libertarianism,
patriciu,
pnl,
psd
Related posts
Latest Comments