Tag Archive for 'jurnalism'

Bătaia din TVR are autor moral cunoscut

Ştirea unei mici partide de box între un reporter şi un editor al Jurnalului TVR a făcut deliciul primei pagini prin presa românească care, ca de obicei, s-a mulţumit cu scandalul şi nu şi-a pus întrebări.

Pentru cei care nu sunt la curent: banca portugheză Milenium va monta la Bucureşti, de sărbători, cel mai mare brad de Crăciun. Performanţă care va intra în Cartea Recordurilor. Reporterul a dat ştirea asta. Editorul a tăiat numele băncii pe motiv de publicitate. Reporterul l-a făcut idiot. Editorul i-a spus reporterului că e un şpagar. Replică care mă face să cred că reporterul a avut dreptate :) Pumnii nu ne interesează.

Responsabilul moral al situaţiei este Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) o instuţie încremenită în proiect ca orice instituţie unde se intră prin pile, numiri politice etc. Există o directivă a CNA (decizia 254/2004) care interzice să rosteşti nume de firme la televizor, dovadă că orizontul media al membrilor CNA nu a trecut de graniţele României nici în vise.

Practic, o ştire la TV despre Microsoft ar trebui să sune: "Bill Gates, preşedintele celei mai importante companii de software din lume a lansat la Bucureşti o suită informatică care face asta şi asta". "O mare companie de tehnică de calcul din Statele Unite a lansat un nou model de telefon cu un design revoluţionar" (asta ar fi o ştire despre iPhone).

Mai nou, CNA zice că decizia nu ar fi chiar aşa de strictă deşi a amendat televiziuni invocând-o.

De cred că în acest caz, editorul TVR a procedat greşit: întâi, că este un standard minim de etică care trebuia respectat. Ori ştirea intra cu numele băncii, ori nu intra deloc. Ori este de interes public, şi atunci e important cine a făcut proiectul, ori nu este şi atunci nu intră ştirea.

Vi se pare absurd ca banca portugheză să ceară TVR drepturi de autor că-i filmează bradul şi face audienţă fără să menţioneze sursa? Dacă da, atunci la fel de absurd e şi modul în care se face TVR a tratat acest caz.

Tags: , , ,

Related posts

Când prostia se plimbă liberă

Nu ştiu câtă lume a observat că după apariţia scandalului Remeş a crescut îngrijorător şi cantitatea de prostie.

Pe primul loc în acest clasament este bineînţeles Alexandru Sassu, directorul general al TVR. TVR este o instituţie proastă pentru că este condusă de persoane total, dar total, incompetente.

Bunăoară, statutul ziaristului TVR interzice filmările cu camera ascunsă dacă nu există acordul persoanei filmate. Această monstră de prostie monumentală nu miră pe nimeni în România, dar pot să bag mâna în foc că TVR este singura instituţie care s-a dotat în regulametul său cu o asemenea imbecilitate.

Domnul Sassu mai voia ca un flagrant să fie verificat din trei surse. Asta pentru că aşa a citit domnul Sassu că trebuie să se facă în jurnalism.  Nici procurori nu verifică un flagrant din trei surse.

Pe locul 2, CNA care a decis să sesizeze Procurorul general legat de scurgerea unei informaţii din dosarul unui urmărit penal. Nu ştiu dacă cineva îmi poate indica pe baza cărei legi CNA se apucă să sesizeze parchetul într-un caz care nu este de competenţa sa. Dacă ne uităm pe site-ul CNA, vedem că el se ocupă de audio-vizual. Nu de drepturile omului. Nu de drept penal.

Pe locul 3, comisiile de cultură ale Parlamentului care au sesizat birourile permanente că DNA a pierdut o probă dintr-un dosar. Dar dacă DNA nu a pierdut-o? A o pierde, înseamnă că ea nu mai este la DNA. Ceea ce mă îndoiesc.

Că tot se bate monedă cu prezumţia de nevinovăţia, decizia comisiilor de cultură încalcă prezumţia de nevinovăţie a DNA pentru că îl consideră în lipsa oricărei anchete, sursa care a difuzat caseta către TVR. Doar că nimeni nu a dovedit asta.

De ce atâta prostie? Pentru că numirile sunt politice în cazul primelor două instituţii. Pentru că nulităţi manageriale ca Sassu, Dida Drăgan sau Victor Socaciu sunt trimişi să administreze bugete uriaşe fără a avea vreo competenţă. Ceea ce arată că partidele şi Parlamentul nu sunt interesate de buna funcţionare a televiziunii române ci de cum poate fi ea manipulată.

Pentru că politicieni sunt aleşi pe liste, aşa cum indică şeful partidului care nu are interesul să aibă în echipă oameni mai buni ca el pentru că îi este frică să nu-şi piardă scaunul. Singurul criteriu: cât cotizezi şi cât de docil eşti.

P.S. Se cuvine să adăugăm o menţiune specială celui mai mare jurnalist român în viaţă, Cristian Tudor Popescu, care a descoperit brusc că TVR încalcă drepturile omului. Zice el:

Desi intr-un stat pe care il visam de drept, pana si sobolanii trebuie sa aiba dreptul de a fi otraviti sau gazati in mod organizat, nu storciti sub bocanc sau cu lopata. (Restul aici)

Să ne aduce aminte, că marele gazetar a autorizat execuţia în ziarul pe care-l conduce, pe prima pagină, a unui profesor de a facultatea de Filosofie pentru că avea o poză nud pe un site personal. Aşa că domnule CTP, hai sictir.

CTP ne oferă şi o probă de manipulare:

Televiziunii publice insa ii este interzis sa se amestece in batalia politica de o parte sau alta, iar principiile ei de functionare nu sunt doar cele comerciale. Nu e nici o bravura jurnalistica in ce au facut Stirile TVR: li s-a varsat in poala caseta de catre organe, DNA sau Parchetul General sau SRI sau Cotrocenii, si ei au basculat-o pe post. Si nu oricum.

Unde e manipularea? Luarea şpăgii nu face parte din lupta politică. TVR trebuie să fie apolitică dar un ministru care ia şpagă este o ştire de interes public, nu o ştire politică.

Tags: , , ,

Related posts

De ce a fost cenzură la TVR

Scandalul mitei primite de ministrul liberal Decebal Traian Remeş a fost rapid transformat de liberali şi de media care-i serveşte într-un scandal legat de dreptul TVR de a difuza sau nu imaginile. Să încercăm să explicăm de ce decizia directorului general, Alexandru Sassu, de a interzice difuzarea celei de-a doua părţi a casetei este un act de cenzură şi, mai mult este ilegal.

Întâi, Legea 41 din 1994 privind organizarea TVR spune următoarele (scuze pentru citatele lungi, dar e mai clar aşa ceea ce vreau să spun)

Art. 8(1) Autonomia şi independenţa editorială a serviciilor publice de radiodifuziune şi de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerinţe ale autorităţilor publice, precum şi de influenţele oricăror partide, formaţiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale şi economice sau grupuri de presiune.
(2) Nu constituie ingerinţe aplicarea normelor obligatorii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului, în condiţiile Legii audiovizualului nr 48/1992

Ok. Să luăm o pauză şi să vedem ce înseamnă asta.

Articolele de mai sus, garantează independenţa editorială a televiziunii. Ceea ce înseamnă că managementul TVR, reprezentant de Consiliul său de Administraţie nu poate dicta linia editorială a emisiunilor şi nu le poate spune reporterilor şi redactorilor cum să-şi facă meseria. Mai mult, avem şi

Art. 10
(1) Personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune se află, pe toată durata contractului de muncă, sub protecţia prezentei legi.
(5) Statutele vor cuprinde în mod obligatoriu norme care să garanteze:
a) apărarea ziariştilor şi a celorlalţi realizatori de emisiuni faţă de încercările de a li se ştirbi independenţa profesională şi de a li se leza drepturile;

Asta întăreşte ceea ce am afirmat mai sus, legiuitorul încercând să întărească independenţa editorială a anagajaţilor TVR.

Acum, decizia de a nu se difuza al doilea film a fost luată de Alexandru Sassu, politician PSD numit la conducerea TVR de către PNL şi PSD pe vremea când între cele două partide era o armonie celestă. Domnul Sassu este preşedintele CA al TVR. Are o funcţie managerială. Ceea ce înseamnă că nu are atribuţii pe linia editorială a TVR. Pentru a nu exista dubii, iată care sunt atribuţiile pe care i le conferă legea domnului Sasu:

Art. 28. Directorul general are următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) asigură, împreună cu comitetul director, conducerea curentă a societăţii;
b) dispune, controlează şi răspunde de executarea hotărârilor consiliului de administraţie, precum şi a convenţiilor încheiate de societate;
c) aprobă, la propunerea comitetului director, normative, regulamente şi instrucţiuni de serviciu pentru exploatarea, întreţinerea, siguranţa în funcţionare şi utilizarea reţelelor proprii de emiţătoare şi relee, a echipamentelor din dotare, proiectarea şi repararea construcţiilor şi a tuturor utilajelor din dotarea societăţii, precum şi pentru operaţiunile comerciale, financiar-contabile specifice, recrutarea, pregătirea şi perfecţionarea personalului;
d) aprobă angajarea şi concedierea personalului societăţii şi numeşte şefii departamentelor şi conducătorii unităţilor direct subordonate, după concurs, în condiţiile legii;
e) aprobă, în condiţiile legii, angajarea de specialişti, pe termen limitat, pentru efectuarea de studii, lucrări, determinări şi altele asemenea, necesare societăţii;
f) aprobă participarea şi mandatul delegaţiilor la reuniuni interne sau internaţionale, întâlniri de afaceri sau studii de interes pentru societate;
g) exercită orice alte atribuţii care îi revin din prevederile legale şi din regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de consiliul de administraţie şi aprobă orice alte măsuri privind activitatea societăţii.

Eu nu văd nici o prevedere în legea de organizare a TVR care să-i permită domnului Ssasu să ia decizii editoriale cum ar fi ce intră şi ce nu intră pe post. Ceea ce este normal.

Să amintim şi că CNA nu a constatat încălcarea unei legii de către TVR atunci când a difuzat prima parte a casetei:

„Editorii de la Stirile TVR trebuie sa fie cei care isi asuma responsabilitatea difuzarii sau nedifuzarii acelor imagini, o decizie administrativa a conducerii ar alimenta suspiciunile privind imixtiunea politicului, chiar cenzura”. (Gelu Trandafir, membru CNA, citat de HotNews)

Bun. Revenind la gestul domnului Sassu de a interzice difuzarea unei informaţii de interes public, constatăm că el a încălcat legea de oganizare a TVR şi şi-a depăşit prerogativele. Actul domnului Sassu intră fără echivoc la capitolul cenzură. Iar tăcerea complice a PSD-ului condus de Geoană intră la favorizarea infractorului. PSD l-a propus pe domnul Sassu şi nu am auzit vreo declaraţie de desolidarizare, vreo critică, ceva. Domnul Geoană preferă duplicitatea în care PSD bălteşte de amar de vreme.

Iată un citat dintr-un interviu acordat de Alexandru Sassu, după numire, în Evenimentul zilei:

Problema intotdeauna a fost aceeasi: de fiecare data, televiziunea a fost acuzata ca face jocul puterii. Repet: venind din acest mediu, stiu foarte bine cum pot fi contracarate astfel de jocuri.
In orice caz, pot sa spun ca, daca va fi vreodata o discutie de tipul acesta, cred ca nu voi continua sa ocup aces post. Atunci cand vor aparea presiuni politice si vor trece dincolo de limita pe care eu, personal, as putea sa o accept, am sa plec.

Decizia domnului Sassu arată că limita pe care el o poate accepta este sus, foarte sus.

Tags: , , , , , ,

Related posts

Hrebenciucul presei

De ani de zile el este responsabilul moral pentru situaţia de azi a presei româneşti, o presă construită după chipul şi asemănarea sa: duplicitară, urmărind propria sa agendă spre dispreţul total al cititorului, făcând jocuri, camuflându-se sub forma imparţialităţii. El face jocurile şi reuşeşte să-i coalizeze pe ceilalţi pentru a-şi atinge propriile obiective. El ni se prezintă în fiecare seară la TV sub formă de luceafăr al analizei. Înfierează proletar, pune etichete. Este Cristian Tudor Popescu. Este Hrebenciucul presei româneşti.

Ultima încrâncenare haiducească a CTP este comunicatul Clubului Român de Presă pe tema Traian Băsescu vs Andreea Pană. Pentru cei care nu ştiu, Clubul Român de Presă este o instituţie cu credibilitate zero. De la conducerea ei, marele cârmaci a demisionat scârbit pentru a reveni apoi fără nici o urmă de remuşcare (evident, răzgândirea lui Băsescu de a demisiona i-a provocat un nou puseu critic, căci standardele morale se aplică tuturor mai puţin sieşi). Iniţialele care formează numele acestei instituţii - CRP - pot fi oricând schimbate cu cele ale liderului său. Căci CRP este CTP şi CTP este CRP. Şi el este Dumnezeu.

Să facem o precizare: cuvintele spuse de Traian Băsescu faţă de angajata domnului Voiculescu (scuze, dar încă nu cred că domnişoara făcea jurnalism) sunt condamnabile. Pot înţelege că se afla într-un climat tensionat dar asta nu schimbă nimic din caracterul lor reprobabil. Preşedintele este de condamnat pentru asta. Sunt de acord şi cu faptul că CRP trebuia să ia o poziţie. Ceea ce contest este radicalitatea acestei poziţii şi faptul că CTP foloseşte momentul pentru a-şi purta propriile războaie. Contest de asemenea dublul standard.

Incidentul dintre Băsescu şi Andreea Pană ar fi trebuit să provoace două discuţii: una legată de comportamentul preşedintelui şi o alta legată de comportamentul jurnalistei. Ca de obicei, când cineva atacă presa, solidaritatea de breaslă atacă brusc pentru că el ziaristul se consideră deasupra oricărei reguli. Iar această a doua discuţie nu are loc.

Ce spune comunicatul CRP:

Constatand lipsa de reactie a autoritatilor, Clubul Roman de Presa va depune plangere penala in acest caz. De asemenea, CRP va sesiza organismele internationale.
De aceeasi reactie vor beneficia din partea CRP toti cei care vor impiedica in acest mod exercitarea profesiei de jurnalist.

Civismul care a animat brusc CRP şi grija lui faţă de jurnaliştii sunt înduieşătoare. Partea subliniată este magnifică. CRP se va ocupă doar de cei care împiedică jurnaliştii să-şi facă meserie prin luarea telefonului sau prin comentarii private îndoielnice (în treacăt, se pare că acţiunile lui Băsescu nu au împiedicat-o pe Andreea Pană să-şi facă meseria).
Iată câteva evenimente recente în care ziariştii au fost împiedicaţi să-şi facă meseria fără ca CRP să aibă vreo problemă: Victor Roncea de la Ziua aproape dat afară de SRS pentru că a avut o poziţie pro-Băsescu. Dan Voiculescu intrând în direct pe Gabriela Vrânceanu Firea şi aruncând cu jigniri la adresa Monicăi Macovei, invitată în studio. TVR răspunzând unui ordin a lui Tăriceanu şi dându-i acestuia o ediţie specială pentru a comenta împotriva lui Băsescu în plină campanie pentru referendum. Gogule probleme bă? Nu, perfect normal. Atâta timp cât nu le-a confiscat telefonul e ok.

Iată câteva derapaje deontologice (a propos, CRP se laudă că sunt primii care au făcut un cod deontologic): Ziua îl acuză pe Liiceanu de plagiat fără să verifice informaţia din două surse şi fără să-i ceară acestuia o opinie. Reacţie zero. Gândul, condus chiar de CTP, publică în ziar o fotografii de pe blogul lui Gramos fără a respecta licenţa sub care acele fotografii puteau fi publicate. Dincolo de tonul de şedinţă stalinistă în care era scris articolul despre un subiect în care interesul public nu pare prea evident.

Să nu mai vorbim de faptul că CTP nu are dreptul de a ne da lecţii de etică după ce a acceptat articolele publicitare care nu erau marcate cu P (cel puţin la Adevărul), publicitate masivă a statului dată pe criterii de laude politice sau când acceptă în 2007 publicarea de articole ca acesta în ziarul său.

Şi un P.S. pentru cârcotaşi: conform deciziei Parlamentului Român, Traian Băsescu este un simplu cetăţean. În concluzie, nu preşedintele a jignit-o pe Andrea Pană ci doar cetăţeanul Traian Băsescu.

Tags: , , ,

Related posts

O ruşine pentru televiziunile româneşti

Băsescu a postat pe site-ul său imagini de la întâlnirile cu românii din Spania preluate de la … televiziunea spaniolă. Asta pentru că cele româneşti s-au concentrat, din ce am auzit şi văzut pe site-urile lor, pe Vanghelie care a strâns 200 de oameni şi au boicotat cât au putut mitingurile pro-Băsescu. Din păcate, suntem ca înainte de 1989. Dacă vrei să înţelegi ce se întâmplă, dacă vrei să vezi adevărul, trebuie să te uiţi în presa străină.

Un jurnal de ştiri spaniol prezentând realiteatea românească mai bine decât televiziunile româneşti… Şi liberalii şi pesedişti vorbesc de manipulare din partea lui Băsescu…

O mare ruşine pentru presa românească.

Tags: , , , , ,

Related posts