convex-concav

De ani de zile el este responsabilul moral pentru situaţia de azi a presei româneşti, o presă construită după chipul şi asemănarea sa: duplicitară, urmărind propria sa agendă spre dispreţul total al cititorului, făcând jocuri, camuflându-se sub forma imparţialităţii. El face jocurile şi reuşeşte să-i coalizeze pe ceilalţi pentru a-şi atinge propriile obiective. El ni se prezintă în fiecare seară la TV sub formă de luceafăr al analizei. Înfierează proletar, pune etichete. Este Cristian Tudor Popescu. Este Hrebenciucul presei româneşti.

Ultima încrâncenare haiducească a CTP este comunicatul Clubului Român de Presă pe tema Traian Băsescu vs Andreea Pană. Pentru cei care nu ştiu, Clubul Român de Presă este o instituţie cu credibilitate zero. De la conducerea ei, marele cârmaci a demisionat scârbit pentru a reveni apoi fără nici o urmă de remuşcare (evident, răzgândirea lui Băsescu de a demisiona i-a provocat un nou puseu critic, căci standardele morale se aplică tuturor mai puţin sieşi). Iniţialele care formează numele acestei instituţii - CRP - pot fi oricând schimbate cu cele ale liderului său. Căci CRP este CTP şi CTP este CRP. Şi el este Dumnezeu.

Să facem o precizare: cuvintele spuse de Traian Băsescu faţă de angajata domnului Voiculescu (scuze, dar încă nu cred că domnişoara făcea jurnalism) sunt condamnabile. Pot înţelege că se afla într-un climat tensionat dar asta nu schimbă nimic din caracterul lor reprobabil. Preşedintele este de condamnat pentru asta. Sunt de acord şi cu faptul că CRP trebuia să ia o poziţie. Ceea ce contest este radicalitatea acestei poziţii şi faptul că CTP foloseşte momentul pentru a-şi purta propriile războaie. Contest de asemenea dublul standard.

Incidentul dintre Băsescu şi Andreea Pană ar fi trebuit să provoace două discuţii: una legată de comportamentul preşedintelui şi o alta legată de comportamentul jurnalistei. Ca de obicei, când cineva atacă presa, solidaritatea de breaslă atacă brusc pentru că el ziaristul se consideră deasupra oricărei reguli. Iar această a doua discuţie nu are loc.

Ce spune comunicatul CRP:

Constatand lipsa de reactie a autoritatilor, Clubul Roman de Presa va depune plangere penala in acest caz. De asemenea, CRP va sesiza organismele internationale.
De aceeasi reactie vor beneficia din partea CRP toti cei care vor impiedica in acest mod exercitarea profesiei de jurnalist.

Civismul care a animat brusc CRP şi grija lui faţă de jurnaliştii sunt înduieşătoare. Partea subliniată este magnifică. CRP se va ocupă doar de cei care împiedică jurnaliştii să-şi facă meserie prin luarea telefonului sau prin comentarii private îndoielnice (în treacăt, se pare că acţiunile lui Băsescu nu au împiedicat-o pe Andreea Pană să-şi facă meseria).
Iată câteva evenimente recente în care ziariştii au fost împiedicaţi să-şi facă meseria fără ca CRP să aibă vreo problemă: Victor Roncea de la Ziua aproape dat afară de SRS pentru că a avut o poziţie pro-Băsescu. Dan Voiculescu intrând în direct pe Gabriela Vrânceanu Firea şi aruncând cu jigniri la adresa Monicăi Macovei, invitată în studio. TVR răspunzând unui ordin a lui Tăriceanu şi dându-i acestuia o ediţie specială pentru a comenta împotriva lui Băsescu în plină campanie pentru referendum. Gogule probleme bă? Nu, perfect normal. Atâta timp cât nu le-a confiscat telefonul e ok.

Iată câteva derapaje deontologice (a propos, CRP se laudă că sunt primii care au făcut un cod deontologic): Ziua îl acuză pe Liiceanu de plagiat fără să verifice informaţia din două surse şi fără să-i ceară acestuia o opinie. Reacţie zero. Gândul, condus chiar de CTP, publică în ziar o fotografii de pe blogul lui Gramos fără a respecta licenţa sub care acele fotografii puteau fi publicate. Dincolo de tonul de şedinţă stalinistă în care era scris articolul despre un subiect în care interesul public nu pare prea evident.

Să nu mai vorbim de faptul că CTP nu are dreptul de a ne da lecţii de etică după ce a acceptat articolele publicitare care nu erau marcate cu P (cel puţin la Adevărul), publicitate masivă a statului dată pe criterii de laude politice sau când acceptă în 2007 publicarea de articole ca acesta în ziarul său.

Şi un P.S. pentru cârcotaşi: conform deciziei Parlamentului Român, Traian Băsescu este un simplu cetăţean. În concluzie, nu preşedintele a jignit-o pe Andrea Pană ci doar cetăţeanul Traian Băsescu.

Related posts

• Ziaristul, acest parazit al patronatului (pe marginea unei demisii) (2)
• Uşor cu editorialul pe scări (2) (0)
• Uşor cu editorialul pe scări (6)
• Pe marginea unei demisii (update) (0)
• Impostura (3)