Vă propun un exerciţiu de imaginaţie: cum ar fi sunat discursul PNL dacă Băsescu propunea amânarea datei alegerilor pentru Parlamentul European. Gândiţi-vă câteva minute la feţele congestionate ale lui Orban, Antonescu, Norica Nicolai şi la faţa lipsită de expresie a lui Tăriceanu.
Eu îmi imaginez un discurs de felul următor: preşedintele aruncă România în dictatură. Voinţa electoratului este ignorată doar pentru ca Băsescu să-şi vadă nestingherit de construcţia partidului său prezidenţial şi de demersul său de a transforma România într-o dictatură de tip sovietic. Vâzând că sondajele de opinie îi sunt defavorabile, preşedintele a arătat încă o dată dispreţ faţă de lege în speranţa obţinerii unui răgaz pentru a-şi consolida poziţia. Băsescu neglijează partenerii europeni ai României şi anulează realizările ţării noastre în demersurile sale de integrare în Uniunea Europeană. Nici o altă ţară proaspăt intrată în UE nu a mai manifestat atâta inconsecvenţă şi dispreţ faţă de instituţiile europene.
Iar reacţia parlamentarilor români ar fi constat în părăsirea sălii în semn de protest pentru că Băsescu nesocoteşte mandatul lor. Vadim ar fi ieşit cu plancarde pe care scria "Dictatorul"sau "Schimbaţi nebunul de la Cotroceni".
Acum, Tăriceanu a anulat alegerile de unul singur, fără ca măcar partidul lui să ştie, ceea ce e de un comic fascinant. Liberalii din dreapta lui Tăriceanu făcând "la loc comanda" ca pe vremurile bune ale lui Năstase. Ce imagine am putut vedea! Cât liberalism musteşte, vizionar, de aici…
Parlamentul nu o să se simtă, evident, deloc jignit. O să-l aplaude pe premier pentru că i-a oferit încă un prilej de a-şi arăta dispreţul profund faţă de alegător. În fond, Tăriceanu şi parlamentarii au multe în comun. Lipsa de idei camuflată sub papioane şi costume Armani. Parlamentarii şi Tăriceanu sunt europeni doar pentru că-şi fac cumpărăturile la Milano. În rest, respiraţia lor denotă stepa politicii.
Iar între Tăriceanu şi Năstase mai sunt două asemănări foarte importante: 1). sunt persoane numite. Nu au fost aleşi niciodată. Iar Tăriceanu nici nu va fi ales vreodată. Aceasta este de fapt adevăratul motiv al amânării alegerilor pentru Parlamentul European. Tăriceanu ştie că nu va putea câştiga. 2). Dispreţul lui Tăriceanu este la fel ca şi a lui Năstase: maxim. Faţă de lege (să ne amintim cum a refuzat punerea în aplicare a unei hotărâri judecătoreşti), faţă de alegători, faţă de tot.
În fond, amânarea celui mai democrat dintre acte, alegerile, doar că nu-ţi ies ţie cărţile nu e deloc antidemoractic. Nu miroase a dictatură, nu miroase decât a liberalism din cel mai pur cu putinţă. Premierul Tăriceanu a fost probabil informat de consilierii săi că toate democraţiile amână alegeri. Doar că aceşti consilieri i-au dat citatul şefului lor nu din manualele de politologie ci din legile lui Murphy. Mai exact aia care spune că dacă teoria nu corespunde cu realitatea, atunci modifici realitatea. Domnule Tăriceanu, dacă nu v-a spus nimeni: băieţii aştia fac mişto de dumneavoastră şi-i mai şi plătiţi. Pentru că nu dumneavoastră faceţi pipi pe istorie, ci istoria va face pipi, curând, pe dumneavoastră.
Tags: alegeri, parlamentul-european, pnl, tariceanu
Latest Comments