Archive for March, 2008

Barbari cu paşaport

Canada a anunţat recent că va renunţa să ceară vize pentru cetăţenii câtorva ţări vecine cu România. România nu este încă în program. Ceea ce este trist, dar de înţeles, este că românii din Canada sunt majoritar împotriva eliminării vizelor pentru cetăţenii români (o opinie care reiese din discuţiile de pe forumurile româneşti sau din discuţiile pe care le-am avut cu alţi români aici). Şi aceasta deşi vizele înseamnă pentru cei de aici o complicare a procesului de a primi vizite ale părinţilor, fraţilor sau prietenilor.

De ce preferă românii din Canada să le fie mai greu să-şi aducă membrii familiei aici decât să fie de acord cu eliminarea vizelor?
1) imigraţia românească din Canada este aproape 100% legală. Mai mult, este una selectată de către guvernul canadian (şi cel provincial dacă vorbim de imigraţia din Quebec) ceea ce înseamnă inclusiv un control de securitate. Eliminarea vizelor ar însemna o creştere a imigraţiei ilegale, inclusiv creşterea posibilităţii ca anumite persoane, pornite pe comis infracţiuni, să ajungă aici.
2) ca o consecinţă a punctului 1, imaginea românilor din Canada este foarte bună. Chiar excelentă dacă facem comparaţia cu cea a românilor din Europa. Există o temere că eliminarea vizelor ar conduce la o înrăutăţire a acestei imagini.

Poate cei din ţară cred că românii din Canada stau cu nasul pe sus. Şi poate că aşa este. Pe de altă parte, sincer, mizeria de zi cu zi din România (şi nu mă refer la mizeria de pe străzi) îi împiedică pe mulţi români să se vadă aşa cum sunt: lipsiţi de civilizaţie, plini de răutate şi proşti.

Emisiunea No Reservation nu a fost un accident, în ciuda protestelor româneşti. Aşa suntem. Iar presa - care se supără foarte repede când este criticată - este vinovată de cum este România şi de cum sunt o parte dintre români, din păcate suficient de mulţi pentru a da tonul şi imaginea unei ţări.

Iată o poveste adevărată: meci de box la Montreal între Bute şi Joppy. Înainte de meci, declaraţii belicoase ale adversarului lui Bute (declaraţii pe care le întâlniţi la orice meci de box profesionist peste ocean, făcând parte din spectacol). Întâmplător (chestie care nu se va mai repeta vreodată) suporterii români veniţi din România pentru a-l susţine pe Bute sunt cazaţi în acelaşi hotel cu adversarul acestuia.

Ca nişte suporteri veniţi din Europa civilizată în America de Nord cea lipsită de cultură, suporterii români au pornit în noaptea dinaintea meciului, la ora 3,30 AM, alarma de incendiu, ceea ce a forţat evacuarea hotelului - şi inclusiv a adversului lui Bute - pentru două ore. Puteţi citi ştirea în ProSport. Iar în spatele ştirii, rânjetul aprobator al ziaristului român bucuros că suntem un popor de şmecheri şi că le-am tras-o astora. Nu o să găsiţi în ştirea asta nici un repros, nici o părere de rău. Nu ne crapă obrazul de ruşine.

Şi atunci ne mirăm de violenţa de pe stadioane, de violenţa de pe străzi şi de cea din ştirile tv. Ne mirăm că Bourdain zice că nu după ce a vizitat 50 de ţări nu ne poate clasa în primele 40 la ospitalitate.

Şi cei care stau în .ro îi vor înjura pe proştii care stau în .ca şi vor ca ei să nu circule liber. Ce nu ştiu unii români: faptul că ţara lor e în UE nu-i face automat europeni. Mulţi dintre ei sunt la periferia civilizaţiei. Faptul că au paşaport, nu-i face automat turişti. Ci doar barbari cu paşaport.

Iar partea proastă este că din cauza lor, suferim şi cei care nu suntem aşa.

Tags: , , , , ,

Related posts

Cine (a)somează CNA?

Cred că cineva ar trebui să se ocupe serios de CNA şi să-i retragă din atribuţii. CNA trebuie să se ocupe de reglementarea audio-vizualului dar mai nou, oamenii de acolo se cred trimişii lui Dumnezeu pe pământ şi s-au apucat să se lupte cu greşelile de gramatică din programele de ştiri şi din calupurile publicitare.

Nu e de ajuns că Academia Română a transformat limba română într-un teren de joacă unde o mână de lingvişti se uită cum inginerii, doctorii sau istoricii decid să modifice, după cum bate vântul, limba română. (N-am nimic cu profesiile astea dar nu cred că accederea unui inginer sau a unui medic în Academie îi da acestuia dintr-o dată competenţe lingvistice.)

Ultima decizie a CNA a fost de a sancţiona postul Realitatea TV pentru că unul din clipurile publicitare rulate pe post conţinea un dezacord gramatical. Într-o societate normală, şi nu nebună cum este România, aceasta nu era treaba CNA şi nu era vina postului. E treaba companiei care-şi face reclamă şi a companiei de publicitate dacă aşa îşi respectă ei potenţialii cumpărători.

Astfel de acţiuni nu vor permite niciodată românilor să iasă din statutul lor de asistaţi. Eu m-aş simţi jignit de astfel de decizii. Pentru că CNA îmi transmite astfel că eu sunt prea prost pentru a putea realiza că este vorba de o greşeală şi-mi leazează dreptul meu de cumpărător de a sancţiona compania care-şi face reclamă prin cea mai dură sancţiune pe care i-o pot da: accea de a nu-i mai cumpăra produsele.

Tags: , ,

Related posts

Am revenit

Am avut nevoie de o mică pauză de blog pentru a putea rezolva proiecte care-mi cereau cu insistenţă atenţia. Am avut curiozitatea să transform această perioadă de tăcere într-un mic experiment: mi-am notat care ar fi fost subiectele despre care aş fi scris dacă aş fi scris.

Într-o ordine aleatorie: pnl, băsescu, vot uninominal care nu va fi, biserica ortodoxă şi noul ei patriarh, psd, despre cum presa ţine în viaţă fantomele din politica românească, cnsas, tvr, bloguri, din nou despre liberali şi băsescu, despre diverşi miniştri, sistem educaţional şi apoi de la capăt.

Despre majoritatea acestor teme trebuia să scriu, într-o altă formă, lucruri pe care le-am mai spus. Sau pe care le-au mai spus alţii. Luna aceasta de pauză de scris dar în care am citit fluxurile RSS de la blogurile şi ziarele pe care le urmăresc m-a lăsat cu convingerea că România este un simulacru de ţară care ne lasă impresia că în ea se întâmplă tot timpul ceva. De efervescenţă. În realitate nu se întâmplă nimic. Nu există progres. Doar descompunere. În acelaşi ritm cu creşterea nivelului de trai. E un loc trist şi fără speranţă. Toleranţa a fost izgonită. Nu mai există coeziune socială ci doar o masă de indivizi care se mişcă necontrolaţi.

M-am întrebat (o fac încă) de ce scriem - noi câţiva care încă combatem? Ne hrănim cu certitudinea sau doar cu speranţa că într-o zi ceva se va schimba în România?

Update: acum am dat peste postul acesta, scris de Underhill care este, şi el, într-o stare identică cu mine.

Tags: ,

Related posts