Archive for December, 2007

Statul fundamentalist român

Cine îşi făcea speranţe că Daniel, actualul preafericit al României, va reforma Biserica Ortodoxă va trebui să aştepte mult şi bine. Preafericirea este o stare pentru care îşi trebuie fiinţă. Astfel rişti să înnebuneşti lesne. Iar Daniel se pare că nu prea este vizitat de fiinţă.

Când toţi îl credeam ocupaţi cu strângerea puternică în braţele sale a proiectului său de catedrală monstru, iată că, spre surpinderea generală, Patriarhul şi-a eliberat un braţ pentru a aruca gheoaga patriarhală în capul editurii Polirom care a tradus în română cartea Versetele Satanice ale lui Salman Rushdie.

Devenită brusc purtător de cuvânt al Al Qaeda, BOR susţine că „Versetele“ lezeaza valorile spirituale si simbolurile religioase.

„Exprimindu-si solidaritatea cu comunitatea musulmana din Romania, in contextul aparitiei in limba romana a cartii intitulate «Versetele satanice», Patriarhia Romana dezaproba manifestarile care lezeaza valorile spirituale si simbolurile religioase, indiferent de religia oficiala pe care acestea le exprima“ (aici)

Cu grijă, BOR invocă legea 489 din 2006 care spune că în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase dar refuză să citeze şi legea fundamentală care spune că libertatea de exprimare este garantată. Apropos, ar trebui văzut dacă legea 489 din 2006 nu este uşor neconstituţională.

Nu este primul atact la BOR la libertatea de exprimare. Piesa de teatru a Alinei Mungiu, Evangheliştii, a fost considerată blasfemie şi a fost intens criticată de înaltele feţe bisericeşti din România.

Puterea BOR în România, care oficial este un stat laic, pare a fi în creştere în ciuda numărului redus de credincioşi care frecventează bisericile şi în ciuda scandalurilor de colaborare cu Securitatea ale înalţilor prelaţi.

Statul român şi-a arătat disponibilitatea de a dona 30 milioane RON (8,5 milioane euro pentru cei pierduţi în moneda naţională) pentru construcţia catedralei, considerată monstruoasă de majoritatea specialiştilor în arhitectură şi urbanism. Ca şi cum nu ar fi de ajuns, parlamentarii români au decis ca statul să suporte jumătate din cheltuielile pentru construcţia catedralei. Adică 200 de milioane de euro.
Ca şi cum nu ar fi destul, o recentă decizie a Ministerului Învăţământului care introduce religia ca materie obligatorie în şcoli. Şi nu oricum ci până în clasa a XII-ea. În loc de cursuri de etică sau de cultură civică, lucruri care lipsesc românilor, ministerul Educaţiei pare mai pasionat de îndoctrinare. Dacă sistemul de învăţământ românesc este atât de prost încât nu vă poate salva creierul, atunci măcar să vă salveze sufletele. Cam asta pare a fi motivaţia lui Adomniţei.

Ce înţelegem de aici? Că România este pe punctul de a deveni un stat fundamentalist ortodox.

Update: şi ca să fiu rău aş spune că asta se întâmplă în plină guvernare liberală.

Tags: , , , ,

Related posts

Magistraţii paparazzi de la Curtea de Apel

“Ingerinţa în viaţa privată a reclamantului nu are susţinere deoarece reclamantul are calitatea de preşedinte al României, de persoană publică, viaţa sa publică sau privată fiind în atenţia opiniei publice şi tot ce spune sau face preşedintele României interesează în special publicul, care are dreptul de a fi informat”.

Ceea ce aţi citit mai sus este un extras din motivaţia Curţii de Apel Bucureşti care a respins o contestaţie a preşedintelui Băsescu în cazul insultării unei ziariste de la una din Antenele lui Voiculescu. Băsescu motiva că a rostit celebra insultă într-un spaţiu privat şi că nu este treaba nimănui ce zice el în privat. Nu zic că Băsescu trebuia iertat de păcate, dar decizia Curţii de Apel Bucureşti este anormală.

Preşedinţii şi demnitarii, în sensul larg al termenului, au dreptul la viaţă privată ca toţi ceilalţi. Că această viaţă privată, prin natura funcţiei, este mai mică decât a muritorilor de rând este altă poveste. Dar este clar că ea există.

Decizia Curţii spune practic că orice face preşedintele României este de interes public. Prin urmare, dacă un ziarist sau un cetăţean ar face apel la legea accesului la informaţiile publice şi ar adăuga în cerere ca temei legal şi decizia Curţii de Apel poate solicita orice informaţie despre preşedinte.

Putem întreba ce parfum foloseşte preşedintele, ce-a mâncat la micul dejun, de câte ori pe săptămână face dragoste, dacă foloseşte sau nu prezervativul sau dacă sforăie noaptea. Are publicul dreptul de a fi informat despre aceste aspecte ale vieţii preşedintelui sau ale vieţii oricărui demnitar?

Paparazzi din România au acum viaţa mult mai uşoară. Nu trebuie să se mai ascundă, să înşele vigilenţa demnitarilor români. Pot cere legal orice informaţie despre un demnitar şi primi răspuns în 30 de zile.

Tags: , ,

Related posts

Presa derapează pe urmele lui Orban

Ziaristul se deosebeşte de alte fiinţe prin faptul că atunci când vrea să facă dreptate nu se mai uită la injustiţiile pe care le face. Presa românească, pe urmele ministrului Orban, ignoră - a câta oară - codurile deontologice cu care se mândreşte la fel cum ignoră şi legislaţia privind protecţia minorului.

Informaţia în cazul Orban ar fi trebui să se oprească la faptul că ministrul a avut un accident şi că a fost accidentată o fată. Nici numele fetei şi nici poza ei nu trebuiau publicate prin ziare.

Tags: , ,

Related posts

Adevărul (ziarul) a luat-o razna

O apariţie cel puţin ciudată în presa românească. Adevărul are scris mare în ediţia sa de internet şi pare că şi în print titlul "Afară cu şobolanul" lângă care tronează poza domnului Ludovic Orban, ministrul care tocmai a ratat o acţiune de PR şi un test de alcoolemie.

Pentru un ziar patrician, cam dur atacul la adresa prietenului magnatului. Vom urmări cu interes dacă Valeria Cupă şi Sorin Ghica vor mai scrie la acest ziar.

Tags: ,

Related posts

Realitatea TV, oglinda României

Realitatea TV pune în unde încă o tâmpenie din ciclul 10 pentru România. Am comentat anul trecut şi nu mai revin asupra conceptului. Aş vrea să atrag atenţia doar asupra criteriilor din acest an şi a umorului involuntar şi trist care reiese din ele. Şi care reflectă România aşa cum este şi unde este ea în prezent.

Iată criteriile pentru politicieni: criteriile de performanţă pentru această categorie sunt: apără interesul naţional; este bine pregătit, este competent.

Şi criteriile pentru tineri politicieni: criteriile pentru această categorie sunt: nu este corupt; este pregătit, competent; este deştept, inteligent.

Recapitulând sec:

- un tânăr politician trebuie să fie deştept, inteligent. Un politician trebuie să fie doar pregătit şi competent. Proştii sunt acceptaţi.
- tânărului politician i se rupe de interesul naţional (e drept că e un concept atât de larg încât poate să însemne orice). Politicianului matur nu doar că nu i se rupe dar îl şi apără cu îndârjire.

Şi bomboana de pe tort: un tânăr politician este musai să nu fie corupt. Pentru politicianul mare, corupţia nu este interzisă. Ea face parte din fişa postului.

Noapte bună Românie, cu elitele tale cu tot!

Tags: , , ,

Related posts