Nu, Curtea Constituţională nu s-a pronunţat încă la sesizarea depusă de preşedintele Băsescu referitoare la neconstituţionalitatea legii privind votul uninominal. Băsescu a contestat legea invocând articolul 62, aliniatul 1 din Constituţie care prevede că parlamentarii sunt aleşi prin vot egal şi direct. Ori proiectul APD oferă posibilitatea ca o parte dintre parlamentari să fie aleşi dintr-o listă naţională suplimentară. Ceea ce nu mai este un vot direct în opinia juriştilor de la Palatul Cotroceni.
Eu nu sunt jurist, dar cred că proiectul APD-Guvern mai are prevederi neconstituţionale. Iată care sunt faptele:
Art. 5. (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 79.000 locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 170.000 locuitori.
Art. 10. - Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul în afara României. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
Art. 11. f) În circumscripţia electorală specială pentru cetăţenii români cu domiciliu în afara graniţelor României se vor forma două colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului. (…)
Concluzii parţiale: conform articolului 5 al legii, dacă în Canada locuiesc 79.000 de români, ei ar avea dreptul la a-şi alege un deputat. La fel şi dacă sunt 79.000 de români în Statele Unite, sau în Italia sau în Spania. Doar că legea spune că pentru diaspora se alocă două colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Şi tot legea spune că
colegiu uninominal – sub-unitate a unei circumscripţii electorale, în care este atribuit în mod direct un mandat;
În cazul românilor care locuiesc în afara României, conform legii, un mandat pe colegiu uninomimal se traduce prin 2 deputaţi şi un senator. Indiferent de câţi români domiciliază în străinătate. Ceea ce înseamnă că norma de reprezentare din Art. 5 nu este respectată.
Asta deşi, aceeaşi lege spune la un moment dat că:
Art. 3. (3) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate beneficiază de aceleaşi drepturi privind participarea la alegeri ca orice cetăţean român, conform dispoziţiilor prezentei legi.
Proiectul iniţiat de APD şi asumat de guvernul Tăriceanu crează, deci, două clase de cetăţeni: unii de rang întâi care-şi pot alege un deputat la 79.000 de locuitori şi unii de rang secund care nu au acelaşi drept de a fi reprezentaţi în Parlamentul României.
Se încalcă astfel art. 16 din Constituţia României care spune că
(1) Cetatenii sunt egali în fata legii (…).
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
Privit din punctul de vedere al unui român care domiciliază în străinătate, proiectul este total inconsistent şi contradictoriu de câte ori vine vorba de această categorie de cetăţeni. Pasaje întregi unde se uită că existăm, unde nu sunt prezente reglementări pentru diaspora etc. Dar asta este o altă discuţie.
M-ar interesa părerile unor specialişti. Aşa că îi învit pe Doc, MoRO meTE, Cristi Danilet şi pe Jude să-mi spună ce cred. Dacă alţii sunt interesaţi de subiect, vă aştept.
Tags: apd, pro democratia, vot-uninominal
Trustman,
mi-e teama ca te voi dezamagi. Interpretarea art. 16 din Constitutie, cel privind egalitatea cetatenilor in fata legii, este ca la situatii juridice similare, legea trebuie sa dispuna in mod similar. Sau, cu alte cuvinte, ca legea nu are voie sa faca discriminari *arbitrare* intre cetatenii romani.
Or, se pune intrebarea, pentru scopul alegerii Parlamentului roman, un cetatean domiciliat in tara este in aceeasi situatie juridica cu unul stabilit in strainatate? Dupa parerea mea, nu : Parlamentul nostru are autoritate doar intre granitele tarii; cei domiciliati in alte state sunt supusi legilor locului…
Acum, eu nu ofer aici un argument de autoritate. Dupa parerea mea legea are multe puncte in care poate fi imbunatatita. Dar neconstitutionala, in aceasta privinta, nu cred ca este.
nu ma dezamagesti. am zis ca nu sunt jurist. asa am interpretat eu. am pus acum si un semn de intrebare dupa titlu, ca sa fie mai clar
din punctul meu de vedere, din moment ce mi se permite, avand domiciliul in strainatate, sa votez pentru Parlamentul Romaniei ar trebui sa mi se ofere aceeasi norma de reprezentare. Cred ca romanii din afara granitelor au interese diferite de cele ale romanilor care au ramas in tara si ca faptul de a avea un deputat pentru romanii din Italia, unul pentru cei din Spania, SUA etc ar oferi acestora posibilitatea sa-si faca auzita vocea.
Eu cred ca exista o neconstitutionalitate acolo, chiar daca nu-s expert in legislatie nici eu. Dar, dupa minstea mea inca rationala, cred ca se face o distinctie intre cetatenul aflat in interiorul granitelor si cel aflat in afara lor… Pana la urma e absurd ca toti cei din afara granitelor sa aleaga un singur reprezentant (chiar ca is 2 000 000) iar cei dinauntru sa aleaga dupa norma stabilita de lege. E discriminare intre cele doua categorii…
Doc: nu conteaza, cred eu, daca pentru Parlament exista o diferenta specifica intre cetateanul din interiorul granitelor si cel aflat in afara lor. Cred ca e important daca cetateanul este tratat egal si este reprezentat egal..
Moromete,
legea nu se refera la romani care sunt inafara granitelor, in sensul ca sunt momentan plecati, ci la romani care au domiciliul acolo. Stiu, poate ar fi trebuit sa fie mai clar spus cum se definesc romanii "stabiliti" in strainatate. Dar, acestea fiind spuse, argumentul meu spune ca diferenta specifica intre cele doua cazuri este ca romanul stabilit in strainatate este mult mai putin (daca nu chiar deloc) subiect al legilor emise de Parlamentul Romaniei, fata de cei stabiliti in tara. Prin urmare, legea nu face o diferentiere arbitrara intre cele doua categorii.
@Doc: si eu cred ca gresesti. faptul ca un are cetatenia romana il obliga la respectarea (si a) legilor romanesti (pe teritoriul statului roman) si a celor ale domicilului.
Uite un exemplu de cum frustrările împiedică observarea unui lucru absolut banal:
- cetăţenii români aflaţi în străinătate sunt reprezentaţi de parlamentarii din zona lor de domiciliu;
- cei care nu mai sunt cetăţeni români, sunt reprezentaţi de parlamentarii ţării în care domiciliază.
Este de-a dreptul absurd să faci circumscripţii electorale în Spania, Italia sau pe oriunde, atâta vreme cât avem de a face cu o mobilitate destul de mare a cetăţenilor români, iar aceştia sunt cetăţeni români şi au domiciliul stabil în România.
Tehnic vorbind, votul uninominal pentru românii care se află în străinătate se poate rezolva foarte simplu, tipărind un buletin de vot special care să cuprindă toţi candidaţii, astfel încât Teleormăneanul din Spania să aleagă un deputat şi un senator de Teleorman ş.a.m.d.
@cristian banu: nu este vorba de frustrari. cetatenii romani din strainatate sunt de doua categori:
- cei care au domiciliul stabil in .ro si se afla temporar intr-o alta tara
- cei care au domiciliul stabil in alta tara, dar care si-au pastrat cetatenia romana. si acestia sunt multi. de exemplu aproape toata imigratia romana din .ca se afla in aceasta situatie. de aceasta a doua categorie vorbeam eu.
nu mi se pare absurd sa ai o circumscriptie in spania sau in italia. din pacate, migratia este un fenomen cu care romania trebuie sa se obisnuiasca. la fel si cu imigratia care va fi inevitabila pentru a rezolva deficitul de forta de munca.
In orice caz, eu voi candida la parlament sa reprezint interesele diasporei.
CVul meu e la http://www.VoteazaTimoc.ro