Nu preşedintele Băsescu este primul care vorbeşte de criza din sistemul de învăţămnt românesc. Evenimentul zilei lansase la un moment dar o dezbatere legată de viitorul învăţământului românesc care a început din acest an să concureze cu cel european la capitolul atragerii de studenţii. Practic, orice absolvent de liceu din România va putea alege fie să facă studiile la o Universitate din .ro fie la una europeană, plătind preţurile pe care le plăteşte orice cetăţean membru al UE. În multe cazuri, aceste preţuri sunt mai mici decât cele percepute de facultăţile particulare româneşti.
Creşterea calităţii învăţământului românesc nu poate fi decât un proiect pe termen lung. Ar trebui să fim realişti şi să nu ne îmbătăm cu apă rece. Avem un sistem elitist care sacrifică la nivel pre-universitar 85% dintr-o clasă de dragul a 15% care sunt vârfuri (estimările mele personale). Producem câteva vedete şi ne bucurăm cu calitatea învăţământului. Iar vedetele produse, de regulă, pleacă din ţară. Aşa ca aportul învăţământului la dezvoltarea României tinde spre zero.
Calitatea învăţământului superior este îngrozitor de proastă. E adevărat că românii se mândresc cu pregătirea lor şcolară. Dar, ca un exemplu, cunosc cazuri de profesori de matematică care au emigrat în Canada, s-au înscris la o facultate cu profil economic şi au luat ca şi cursuri şi atelierele de pregătire în matematică. Cam acesta este nivelul. Dacă după x ani de facultate de mate + x ani de predat nu te simţi suficient de pregătit pentru nişte cursuri care au şi noţiuni de matematică, eu, care am făcut o facultate umanistă ce ar trebui să fac? Să fac un an pregătitor de mate?
De ce e prost învăţământul românesc? Sunt mai multe cauze. Pentru început, este un sistem care se bazează pe memorare. Care era replica favorită a majorităţii colegilor mei români la cursurile de resurse umane? Sau la cele de management? Sau la cele de strategie? Este bla bla, trebuie tocit. Doar că nu era memorare. Examenele constau în studii de caz pe care trebuia să le rezolvi din poziţia unui consultant. Faptul că ştiai definiţii perfect, nu era un avantaj neapărat.
Alte cauze: programa foarte, foarte încărcată în preuniversitar (nu toţi trebuie să fim genii în matematică), profi nepregătiţi (cei mai mulţi din cei tineri fac profesorat pentru că nu sunt capabili să facă altceva), implicarea profilor universitari în crearea programelor de liceu (obişnuiţi cu discursul academic, nu mai pot înţelege cum funcţionează un copil; ca exemplu, manualul meu de logică în facultate era mai simplu decât cel de liceu). Apropos de funcţionarea unui copil şi de programa foarte încărcată: doar intuiţia câtorva profi (cărora le mulţumesc şi acum) m-a făcut să termin liceul. Dacă se respectau toate standardele, trebuia să fiu lăsat repetent la matematică. Asta nu m-a împiedicat însă să am rezultate la nivel universitar şi în .ro şi în .ca
Alte cauze: gratuitatea învăţământului universitar. Ceea ce face ca studenţii să fie doar nişte turme care urmează o modă. S-a purtat dreptul: toţi la drept. Se poartă "piarul", toţi facem "piar" sau ştiinte politice etc. Este anormală de exemplu concurenţa care este în prezent la facultatea de filosofie comparativ cu cea de fizică. Şi este aşa pentru că este gratuit. Soluţia pe care o cred cea mai bună: oferă-le studenţilor un împrumut cu dobândă subvenţionată pe 15 ani pentru plata taxelor şcolare, pentru subzistenţă, pentru manuale. Dacă vor ştii că vor trebui să dea banii înapoi peste patru ani, vor veni şi la şcoală şi vor şi învăţa. Vor fi responsabili. Se vor gândi de două ori înăinte de a lua o decizie. Vor să facă şcoala doar de fun… Sunt liberi, dar nu pe banii statului.
Programa învăţământului universitar este o ultimă problemă. Majoră. Programe concepute doar pentru a da de muncă unor dinozauri rămaşi prin facultăţi de pe vremuri, cursuri total neadaptate la cerinţele pieţei. Comparaţi (pentru cine are chef de exerciţiu) programa facultăţilor din cadrul ASE cu programele facultăţilor similare din SUA sau din Canada. Uitaţi un link cu programa unui bac in marketing la HEC Montreal şi unul cu programul similar de la ASE. Cam asta spune totul.
Astăzi în .ro oricine poate face o facultate şi doar cine vrea mai şi învaţă câte ceva. Învăţământul românesc este ca vrăjitorul din Oz care spune "nu-ţi pot da minte, dar îţi pot da o diplomă".
Tags:
educatie,
invatamant,
reforma
Related posts
Latest Comments