Archive for December, 2006

Moartea creşte tirajul

Lipsa de etică loveşte cu puterea unui tun, se întinde ca o plagă chiar şi în ziare care păreau a fi altfel. Cotidianul publică azi pe site-ul său de internet un mesaj audio de adio al fostului subprefect de Iaşi, Florin Ungureanu. Mesajul este înregistrat cu puţin timp înainte ca subprefectul să se sinucidă. Aşa cum puteţi remarca, drama unei familii este, în opinia gazetarilor de la Cotidianul, un subiect de interes public.

Se pare că România este condamnată să aibă o lege care să reglementeze activitatea presei pentru că suntem o ţară unde ziariştii nu au nici cea mai mică mustrare de conştiinţă. Până una alta, să urăm bun venit ziarului Cotidianul în clubul distins al tabloidelor alături de Libertatea şi Averea.

Un alt exemplu că acea chestie numită Clubul Român de Presă este o inutilitate absolută. Un asemenea gest în presa canadiană era urmat brusc de scuze, demisii şi demiterii. Să mai aşteptăm o zi şi să sperăm că cineva se va sesiza acolo.

Tags: , ,

Related posts

De ce nu e Tăriceanu acuzat de plagiat

Dacă în politică ar exista copyright, Călin Popescu Tăriceanu ar fi cu siguranţă acuzat de plagiat de către Adrian Năstase. Aceeaşi duplicitate - discursuri pompoase despre stabilitatea politică şi despre dragostea pe care liberalii o poartă faţă de PD şi proiectul numit Alianţa DA, discursuri dublate de lovituri sub centură date PD-ului cum ar fi proiectata desfiinţare a ministerului Integrării şi aservirea afacerilor europene unui secretar de stat numit de Tăriceanu.

Aceleaşi dispreţ şi metode comunist-psd-ist(e) - desfiinţarea ANRC pentru a înfiinţa acelaşi lucru sub un alt nume doar pentru a nu pune în practică o decizie judecătorească şi a putea să menţină în scaun un reprenzentant al PNL. Nota bene, premierul a fost cel care nu a respectat legislaţia.

Acelaşi troc ieftin pentru:
1. a te menţine la putere: dai nişte fotolii unui partid mic (cum PC a plecat, le dăm celui mai mic care a rămas, în speţă UDMR) dar suficient să-ţi asigure nişte voturi.
2. a-ţi asigura liniştea în propriul partid: creşti numărul de funcţii şi ajungi până la 12 vicepreşedinţi care vor avea aceaşi popularitate ca şi cei rămaşi acum în partid: adică aproape de zero.

Aceeaşi modalitate de a profita de sărbători pentru a arunca ordonanţe de urgenţă pe bandă rulantă şi a lua cu ele măsuri profund liberale cum ar fi ştergerea de datorii de aproape 700 milioane de euro.

Se impune oare să modificăm legea copyright-ului?

Tags: ,

Related posts

Cu radarele după Moş Crăciun

Pentru cei care citesc acest blog şi nu mai cred în Moş Crăciun, sau pentru cei care cred dar vor să se mai convingă încă o dată, iată un link unde puteţi să-l urmăriţi datorită sistemului american (cum altfel?) de sateliţi precum şi a energiei emise de nasul cel roşu al lui Rudolf.

mos craciun

Urmăriţi-l pe radarele NORAD! Moşul e deja la lucru.

Crăciun fericit tuturor !

Tags: , ,

Related posts

Supradoza de generozitate

Lumea creştină are două sărbători foarte mari: Paştele şi Crăciunul. Nu că restul nu sunt importante, dar acestea două sunt cele mai cunoscute. Privindu-le, constat că trăim într-un timp de desacralizare. Dacă Paştele este încă o sărbătoare pe care lumea o consideră religioasă, Crăciunul începe să-şi piardă, dacă nu cumva şi-a pierdut deja, caracterul religios manifest.

Un sondaj realizat zilele acestea în Quebec, provincie canadiană preponderent catolică, arată că doar 8,9% din populaţie mai percepe Crăciunul ca o sărbătoare religioasă. Pentru cei mai mulţi - 68% - Crăciunul este o sărbătoare a copiilor şi a familiei (sursa aici).

Probabil că acest tip de sondaje nu se face în România, deşi ar fi interesant să vedem cum este perceput Crăciunul după atâţia ani de comunism şi după 17 ani de marketing, de când firmele investesc sume uriaşe în promovare sau de când suntem solicitaţi să facem donaţii.

Poate succesul acestor campanii de marketing se datorează tocmai faptului că religiozitatea Crăciunului nu a dispărut ci doar a fost ascunsă undeva înăuntru nostru - pradă vinovăţiei de a nu mai ştii să o folosim - de unde, stimulată de reclamă, iese la suprafaţa sub forma unei supradoze de generozitate. Aş prefera ca această generozitate să fie distribuită în mod egal pe tot parcursul anului. Sunt sigur că am fi mai puţin stresaţi, că i-am stresa mai puţin pe ceilalţi, că aerul pe care îl împărţim cu toţii ar fi mai respirabil, că zâmbetele nu ar răsări stinghere şi vinovate cum o fac acum.

Tags: ,

Related posts

Imaturitate blogosferică

Trei posturi în trei bloguri* româneşti despre cât de "c…t este România". La astea s-au adunat (cand scriu acest post) 66+34+5=105 comentarii. Foarte multe favorabile. În plus, multe din comentarii erau favorabile opiniilor împotriva pensionarilor. Blogerii români au descoperit de ce România merge prost: din cauza celor peste 40 de ani, a pensionarilor, a babalicilor. Ei sunt vinovaţi pentru că - zic blogerii - au fost laşi, nu au protestat în timpul comunismului şi sunt responsabili pentru situaţia infectă a României de azi.

Raţionamentul din spatele acestor afirmaţii este următorul:

Comunismul este un lucru rau
Pensionarii (babalâcii) au trăit în comunism
———————————–
Pensionarii sunt un lucru rău

Ce contează că manualul de logică de a noua (aia simplă, aristotelică, nu logica predicatelor) ne zice că din cele două premise nu reiese cu necesitate o propoziţie de genul "toti x sunt y" ci maximum (pentru că în raţionamentul de mai sus intervine şi altceva) o propoziţie de genul "unii x sunt y"? Oricum, mai nimeni nu s-a stresat cu manualul ăla de logică.

Oameni care sunt nervoşi că trebuie să cotizeze la sistemul de asigurări sociale pentru a plăti pensii bătrânilor. Aceiaşi oameni, încremeniţi în prezent astăzi, vor fi nervoşi peste câţiva ani când vor ajunge la rândul lor pensionari, pentru că vor fi prea puţini cei care plătesc pentru pensiile lor.

Aceşti oameni sunt blogeri sau citesc bloguri. Le comentează. Printre ei, evident, teribilişti dar şi mulţi care nu au suficiente lecturi. Toţi cei care au fost de acord cu postarile respective îşi exhibă intoleranţa, ura într-un internet prea permisiv, în numele libertăţii de exprimare.

De unde a plecat totul? Dintr-un post al lui Zoso din care citez:

"Când babalacii de 40 de ani vor muri pe capate că au fost iradiati atunci când căutau chiloţi ieftini sau sandale chinezeşti în Cora sau în Europa, abia atunci vom putea începe reconstrucţia. Re-modelarea. Re-tot. Altfel, nici o şansă" zice Zoso.

40 de ani. Vârsta la care eşti terminat în România. 40 de ani, vârsta la care în occident mulţi încep o facultate. Am avut colegi chiar mai bătrâni care deciseseră că e nevoie de o schimbare în cariera lor. Până la 65 de ani, sunt încă 25 de ani în care poti face altceva. După 65 de ani, poţi folosi experienţa acumulată în cei 25 de ani pentru a ajuta diverse organizaţii non-profit.

Aceşti blogeri cred că tinerii au făcut Revoluţia şi au dărâmat comunismul. Şi poate au dreptate. România trebuie să fie a lor, nu a alora de 40 de ani, zic ei. Doar că ei vor să-i îngroape exact pe aia care au făcut revoluţia. Dacă cei care au ieşit pe baricade aveau între 18 şi 20 de ani în 1989, la anul vor avea între 36 şi 38 de ani. Pentru ei, o veste tristă. Aveţi doi ani, după care vă rugăm frumos să muriţi. Să dispăreţi babalâcilor! Ne frânaţi progresul. Ne opriţi visele. Vă mulţumim că ne-aţi dat banii de i-pod, de haine de firmă şi că ne-aţi plătit internetul. De fapt, dacă stăm să ne gândim bine, nici nu trebuie să vă mulţumim. Era treaba voastră. Voi aţi vrut să aveţi copii, nu v-am rugat noi.

Cât despre ceilalţi, care au mai mult de 40 de ani, pentru ei vom deschide o secţiune la Muzeul Antipa. O să-i strângem acolo pe toţi. Dar nu pe bunicul meu, nici pe bunica mea. Pe ei îi admir. Restul în schimb…
Cam asta este argumentaţia din comentarii.

Aceşti oameni, sunt mari specialişti în comunism. Ei vorbesc acum, despre cât de laşi au fost părinţii lor. Ei, din generaţia care-şi aduce aminte cu greu despre Revoluţie, sunt mari specialişti în dat sfaturi despre cum să lupţi împotriva dictaturilor. Din păcate, aşa cum ne învaţă istoria şi calendarul ortodox, eroii şi sfinţii sunt puţini la număr. Din cauza asta îi apreciem.

Şi în acest timp, la Netoo se întâlnesc alţi oameni cu oamenii despre care am vorbit până acum. Şi împreună ei discută despre etica pe bloguri. Nu ştiu dacă să râd sau să plâng.

Evident, România este o ţară unde sunt probleme. Unde mentalităţile trebuie să se schimbe. Unde sistemul de învăţământ ar trebui reformat (şi aici sunt de acord cu Zoso, ar trebui ca învăţământul superior să fie pe bani, nu gratuit). Dar a arunca toată vina asupra vârstinicilor este mai mult decât teribilism.

O singură luare de poziţie, decentă, am găsit pe bloguri. Ea îi aparţine lui Bogdan Manolea (Digital şi Analog). Felicitări. Păcat că suntem prea puţini. Tu câţi ani ai? Mai ai mult până la 40?

…………………
* Cele trei bloguri sunt:
Zoso
Vladimir
Avionaru

Am comentat mai mult blogul lui Zoso pentru că mă aştept ca din postura lui de cel mai citit bloger român (exceptându-l pe Cătălin Tolontan care e deja o instituţie) - conform spuselor lui şi trafic.ro - să fie mai responsabil în ceea ce postează pentru că celebritatea naşte adeziuni necontrolate şi necontrolabile.

Tags: , ,

Related posts