Archive for November, 2006

Managerii din asigurări: vizionari, competenţi

Noul cod rutier din România aduce cu sine şi constatarea amiabilă. Dincolo de faptul că pentru metalitatea românească asta este o idee născută moartă şi care va rămâne aşa (pentru că nu văd românul care-şi va recunoaşte vina pentru producerea unui accident de circulaţie când el ştie că asta îi va aduce o creştere a asigurării) iată care este situaţia cu o zi înainte de intrarea în vigoare a noul cod: societăţile de asigurare nu au încă un formular de constatare amiabilă.

Deşi:

Societatile de asigurare vad in aceasta masura o posibilitate de a reduce numarul fraudelor pe RCA
Soferii care se declara vinovati vor ramane in baza de date a CSA si vor plati mai mult pentru orice asigurare
(via Hotnews)

Ceea ce traduce, pe româneşte, în bani, bani, bani. Sunt atâtea modele de formulare în lumea asta încât nu au găsit nici un model. Parcă ar inventa cine ştie ce chestie. Şi mai avem şi societăţi de asigurări cu capital străin care folosesc astfel de formulare în ţările de unde provin. Dacă le spui managerilor din firmele de asigurări că sunt idioţi cu toţii, atunci se supără.
Motiv pentru care tăiem fraza precedentă. Asta-mi întăreşte convigerea (pe care o am de când am plecat din ţară), că în România nu există concurenţă. E doar o împărţire deşteaptă a pieţei pentru că nu-mi pot explica raţional de ce nici măcar o societate de asigurări nu are formularul respectiv.

p.s. când mi-am ales compania de asigurări pentru maşina mea (pentru cei care nu ştiu acţiunea se petrece în Montréal) am primit respectivele formulare. Le-am primit chiar înaintea contractului care mi-a fost trimis o săptămână mai târziu prin poştă. Ai pe ele un loc hasurat (gen foaie de matematică) unde desenezi scena incidentului, notezi numele străzilor, sensul de mers etc. Dacă vreo companie de asigurări are nevoie de un model, să-mi dea un e-mail şi le trimit un scan.

No tag for this post.

Related posts

Unde nu-i etică, e plus-valoare

Încep să cred că în România termnul "etică" nu figurează nici măcar în dicţionarul de neologisme pentru că altfel nu văd nici o explicaţie pentru lipsa de inacţiune la cele mai grave acuzaţii.

1. România este de câteva zile în plin scandal de spionaj iar o parte din acuzaţii vizează direct miniştri ai cabinetului Tăriceanu. Numele cel mai vehiculat: Codruţ Sereş, ministrul economiei. Evenimentul zilei publică extrase din convorbirile telefonice interceptate de procurori, iar aceste extrase îl au ca vedetă pe ministrul Sereş.

Îmi pot explica (cu greu, dar pot pentru că am imaginaţie :D ) de ce Sereş nu demisionează dar nu-mi pot explica de ce premierul Tăriceanu nu-l demite? Cum accepţi în echipa ta guvernamentală un ministru asupra căruia planează acuzaţii de spionaj? Care sunt interesele care-l ţin legat pe Tăriceanu de Sereş? Asigurarea voturilor PC pentru a nu pierde puterea şi partidul? Cred că am aflat ce-i lipseşte lui Tăriceanu pentru a fi un om politic adevărat: curajul şi reflexele. În special reflexele. Ai zice că încă este sub efectul anesteziei de la operaţia de ligamente.

2. Marko Bela, simpaticul lider al UDMR, este şi el în mijlocul unui scandal după ce a încasat drepturi de autor (n.b. pentru cărţi nepublicate) frumoasa sumă de 900 milioane lei (vechi). Mai mult, respectiva editură care şi l-a adjudecat pe talentatul scriitor nu a publicat nici o carte vreodată. Apărându-şi talentul literal de toţi cei care pun în discuţie suma şi modalitatea în care a fost obţinută, Marko Bela uită cam cât câştigă scriitori (buni) în România.
Iată nişte cifre:
- Nicolae Breban - 50 milioane lei (tot vechi). Lucrează cam trei ani la o carte.
- Ştefan Agopian - 1.500 USD
- Mircea Cărtarăscu - 500 milioane lei (pentru "De ce iubim femeile"; tiraj: 40.500 exemplare)
(sursa aici)

În România tirajul mediu al unei cărţi nu e prea mare. Cotidianul a calculat cât trebuie să vândă Marko Bela pentru a ajunge la această sumă:

"Drepturile de autor susceptibile a fi incasate anul trecut din lucrari scrise pot proveni de la volumul de poezii din 2004, scos in 500 de exemplare la un pret de 150.000 de lei, si din cel de interviuri, editat in 1.000 de exemplare la un pret de 165.000 de lei. Drepturile de autor din aceste lucrari abia daca pot acoperi 30 de milioane de lei. Pentru restul de bani, pina la 900 de milioane, vicepremierul ar trebui sa scrie in urmatorii cinci ani carti cu un tiraj total de 45.000 de exemplare". (sursa aici)

Doar că domnul Bela lucrează. Deci el scrie literatură în timpul liber. Mă scuzaţi, dar eu când văd parlamentari şi miniştrii că devin brusc prolifici încep să mă întreb dacă ei chiar se duc la serviciu. Nu-mi pot imagina să fii ministru (sau premier ca domnul Năstase) şi să mai ai şi timp să scrii cărţi. Bunul simţ ne spune că suma oferită pentru talentul domnului Bela este exagerată şi suspectă. Nimic dinspre Guvernul României unde domnul Bela este ministru şi vicepremier.

Şi uite aşa, ajungem la concluzia amară din titlu acestui post. Guvernanţii ne indică tuturor calea spre succes. Când apare noua ediţie de la dicţionarul de neologisme? E singura noastră şansă!

Tags: , ,

Related posts

Update la o industrie omorâtă…

Fără legătură cu postul meu de ieri (deşi mi-ar fi plăcut)  a apărut o prima reacţie din partea IMAS. Directorul acestuia, Mircea Kivu a declarat la Radio Mix că Mircea Geoană ar trebui să-şi ceară scuze institutelor de sondare.

El spune că "dintr-o serie de sondaje, comandate de PSD la vremea respectiva, social-democratii l-au dat publicitatii numai pe cele care ii conveneau, adica pe primul din serie in care Mircea Geoana era la egalitate cu Traian Basescu inainte de inceperea campaniei electorale".

Haideţi domnul Kivu… nu ne luaţi de fraieri. Declaraţia lui Geoană nu se referă la competiţia dintre el şi Băsescu la primăria capitalei (aşa cum lăsaţi să se înţeleagă) ci la campania electorala din 2004. Nu se referă la Băsescu ci la competiţia dintre PNL, PD şi PSD. Nu-mi spuneţi că alianţa a început să crească în sondaje doar în campania electorală.

Şi dacă PSD a manipulat prin omisiune, aşa cum afirmaţi, de ce nu v-am auzit ieşind pe posturile de televiziune şi spunând: "oameni buni, PSD omite să vă spună că…". Aţi tolerat toate acestea şi sunteţi vinovat.

Şi din puţul logic al gândirii:

"In ceea ce priveste afirmatia lui Mircea Geoana conform careia PSD a “tinut” PD si PNL la 7-8%, directorul IMAS a afirmat ca este incorecta pentru ca liderul PSD ar fi trebuit sa spuna si cum a facut acest lucru".

Afirmaţia nu devine corectă sau incorectă dacă domnul Geoană spune cum a manipulat. Puteţi spune doar că afirmaţia este incompletă. Valoarea ei de adevăr nu e dată de metodă, domnul Kivu. Şi haideţi că nu e cine ştie ce filosofie în declaraţiile liderului PSD. Nu vă faceţi că nu înţelegeţi.

Tags: , ,

Related posts

O industrie omorâtă printr-o declaraţie

Mircea Geoană, actualul preşedinte al PSD a recunoscut cu voce tare un adevăr pe care-l bănuia oricine poate gândi cât de cât: partidul său a manipulat opinia publică cu ajutorul sondajelor de opinie pe vremea cât se afla la guvernare. Ştirea a fost dată aşa cum Geoană a zis-o fără prea mult tam-tam deşi, în Canada, o astfel de declaraţie scotea de pe şine un partid cel puţin un ciclu electoral. Cum poţi să (mai) ai încredere într-un astfel de partid este o întrebare pe care românul nu şi-o pune deoarece el este fie total indiferent la politică (în sensul că înjură pe toate drumurile, se ceartă la bere discutând despre un partid sau altul dar nu merge la vot), fie atât de prost încât pentru el până şi realitatea cea mai reală este victima unei conspiraţii nemaivăzute.

Ziaristul român este prins atât de tare de evenimentele care nu sunt o ştire încât nu are timp să se ocupe de o astfel de declaraţie, plus că nu se face după ce PSD a plătit publicitate mascată ziarului la care lucrai, deci indirect, te-a plătit şi pe tine, să te apuci acum să-l mai loveşti o dată, mai ales că e căzut la pământ (cred că operaţia lui Tăriceanu a luat mai mult spaţiu în ziare decât ştirea asta).
Ştirea asta cu Geaonă e veche pentru a apărea pe blog. Ea apare totuşi pentru că am aşteptat câteva zile să vad dacă se sesizează cineva de ceea ce se află în spatele acestei declaraţii: aneantizarea unei industrii întreagi. Cum nu s-a sesizat nimeni, o să comentez eu.

Ce a mai spus, indirect domnul Geoană? El a mai spus şi că institutele de sondare a opiniei publice cunoşteau minciuna şi mai mult, au acceptat-o pentru bani. Domnul Geoană ne-a spus tuturor că toate firmele care au publicat sondaje despre intenţiile de vot ale românilor în timpul guvernării PSD sunt total lipsite de credibilitate, de profesionalism şi de etică. Că sunt o minciună vie. Aceasta pentru că nu erau diferenţe între sondajele publicate atunci. Nu-mi aduc aminte să fii apărut vreunul care să afirme că PSD e mai jos decât se spune şi că PNL şi PD sunt mai sus. O dovadă că aceste institute s-au pretat la acest joc este că la atâtea zile de la declaraţiile domnului Geoană nu am citit o dezminţire din partea vreunuia. Nimic. Tăcere absolută.

Şi acum o întrebare pentru agenţiile de publicitate, pentru multinaţionale, pentru orice companie care comandă diverse studii la aceste instituţii: nu vă pasă de banii dumneavoastră? Credeţi în job-ul pe care aceste companii de sondare îl fac?
O întrebare pentru sociologii români: nu vă e ruşine (unora), frică (altora) să fiţi asimilaţi cu impostura?
Pentru firmele de sondare neangrenate în genul acesta de falsificare: aveţi departamente de PR? De ce le plătiţi dacă nu au fost în stare să aibă o reacţie, să arate că nu sunteţi ca ceilalţi?

Dacă o companie de-afară mi-ar cere un sfat înainte de intrarea în România, primul pe care i l-aş da ar fi să fugă cât văd cu ochii de orice sondaj, studiu realizat de o firmă românească.

Tags: , ,

Related posts

Cultura între penibil şi inadecvare

Târgul de carte Gaudeamus tocmai s-a încheiat. Succese pe toată linia, editurile mulţumite. Doar că atunci când am citit lista premianţilor şi a premiilor acordate am văzut că acest târg îşi ratează o parte din misiunea sa. Iar dacă citim site-ul organizatorilor, constatăm că târgul şi-a ratat şi poziţionarea şi a derapat de pe nişa pe care voia să o ocupe.

În ordine: au fost premiate, de către public, mai multe edituri: All, Rao, Humanitas (categoria edituri care au publicat peste 100 de titluri), Nemira (între 50 şi 100 titluri), Teora (sub 50 de titluri). Generozitatea organizatorilor intră acum în penibil. Premiile sunt spaţii gratuite la următoarea ediţie a târgului. Suprafaţa standurilor oferite gratuit variază între 6 şi 12 metri pătraţi. Vă imaginaţi vreuna din editurile de mai sus înghesuindu-se la un târg de carte în standuri cu suprafaţa asta? Humanitas, fericita câştigătoare a premiului cel mare, făcând lansări cu Cohelo în 12 metri pătraţi? Practic, organizatori arată prin aceste premii un dispreţ nemărginit faţă de clienţii săi. Mai bine acordau aceste spaţii unor edituri mici dar care tipăresc cărţi de calitate (să zicem, la întâmplare, Pontica care a tradus Eco constant).

Să vedem cum este cu deraparea de pe nişă. Conform site-ului Gaudeamus, târgul este unul educaţional. Cităm: Târgului Internaţional GAUDEAMUS - Carte de învăţătură. Uitaţi niste exemple de titluri educaţionale:

"Cel mai bine s-au vândut titlurile din colecţia "Bestseller", inclusiv unele lansate la târg ("Iceberg" de Serge Brussolo şi "Iadul purpuriu" de Mayra Montero), volumele "Stalin cel bun" şi "Frumoasa rusoaică" de Victor Erofeev, din colecţia "Ficţiune fără frontiere". Gabriela Preda, coordonator de marketing la Editura ALL, a declarat, pentru Mediafax, că vânzările ar fi fost şi mai bune, dacă târgul nu s-ar fi închis în fiecare zi la ora 19.00. Printre cele mai căutate titluri de la ALL s-au numărat "A 8-a treaptă a înţelepciunii" de Stephen Covey şi "Ghidul sănătăţii familiei". Editura RAO a avut succes cu volumul "1001 de albume de ascultat într-o viaţă", promovat printr-un concert IRIS. Cel mai bine vândut titlu la standul editurii a fost romanul istoric "Inelul. Moştenirea ultimului templier" de Jorge Molist, conform Mioarei Andrei, responsabil de marketing". (sursa aici)

Care e diferenţa dintre Gaudeamus şi Bookfest? Doar de anotimp?

Tags: , ,

Related posts